Un dialog cu profunzimi....

 

Eu: Ce faci Minune?

      Cum iti este in vacanta?

 

C: Un gand plin de ce simt eu iti trimit acum...... si te imbratisez cu toooata fiinta...

Sunt in balcon privesc rasaritul...

Si practic recunoștința.

Si ... te salut in fiecare dimineata. In gand...

 

Eu: Ce frumoooossss!

 

C: E ... FANTASTIC!

 

Eu: Ma bucur maxim pentru starea ta de PREZENTA.

       Daca am putea sa realizam asta toti, si clipa de clipa... aici ar fi RAIUL. Asa ca sa ne bucuram de RAIUL pe care il descoperim impreuna, si sa il impartasim celor receptivi.

 

C: Daaaa....asa este!!!

     Sunt clipe in care ma uit spre cer si imi vine sa strig catre EL... cat e de minunat tot ce avem/ traim/ simtim..

    Aseara mi s a intamplat ceva... ceva frumos tare.

 

Eu: Abia astept sa aud...

 

C: Eram la plimbare prin orasul X.

     Nebunie...

     Frumos...lume vesela...lumini...magazineeeee.

     Si am inceput sa imi caut niste adidași.

     Am cautat, am căutat...nu gaseam ce imi placea, iar ce imi placea, nu aveau nr meu.

 

Eu: Pentru ca ceva mai bun era pregatit pentru tine si te astepta...

 

C: Dupa vreo 2 ore de cautat/ mers...blablabla...m-am dat seama ca in loc sa ma bucur de ce vad in jur, alerg dupa ceva....

     Si am zis: Ok! Gata! Nu mai vreau „neaparat”!

 

Eu: Ooooo!

 

C: Hai sa ne plimbam incet...

     Si...sa vad ce vrea Universul pentru mine.

 

Eu: Când incetezi sa alergi dupa ceva, ii dai sansa acelui „ceva” sa te gaseasca pe tine!

 

C: Nu zici ca in 5 minute, Cris, nici 5 minute.... vad intr-o vitrina niste adidași frumosi...

     Nici nu vroiam sa mai intru. Ca ma gândeam ca nu au nr. meu; dar... intru totusi. Erau singurii. In vitrina. Ma asteptau. Ca turnati imi veneau.

 

Eu: Ce frumooos... mai ales ca au venit la pachet cu asa o descoperire fantastica, un CADOU de intelepciune din partea Universului.

 

C: Si mi-au facut si reducere la ei.

     Imi venea sa plang de bucurie...

 

Eu: Universul iti transmitea:”Am altceva mai bun pentru tine”.

       Sa sti ca lacrimile de bucurie sunt permise...

 

C: E asa de minunat ce se intampla... Si cum se intampla.

 

Eu: O sa vezi ca foarte curând oamenii te vor intreba:

       Tu pe ce lume traiesti?... ca nu seamana deloc cu IADUL in care traiesc ei

       Si atunci intelegem ca totul este o alegere...

       Si chiar asa este.

       Dar continuam sa traim in mintea care ne minte, si care ne creeaza o realitate de cosmar uneori; bine ca unii deja ne prindem repede, si facem schimbarea.

 

C:In lumea mea totul e minunat si „minuni” se intampla.

    Doamne multumim!!!

 

Eu: ... ca ai creat asa mecanisme minunate de acces in RAIUL pe care toti ni-l dorim.

 

C: Asa de minunat are grija de noi, iar noi....batem campii...

 

Eu: Important ca unii dintre noi s-au prins... si ii invatam si pe cei receptivi ceea ce noi am descoperit... si om cu om care se trezeste din iluziile mintii se va face RAI, pentru lumea intreaga

 

C: Eu...am o stare de beatitudine continua... Imi canta sufletul... Asa as putea-o  traduce....

     Daaaa... Asa sa fie.... Sa ne rugam sa se intample... Cati mai multi, si cat mai repede....

     Caci timpul trece....si pierdem mult, multe...

 

Eu: Sau sa ne bucuram avand incredere ca totul se intampla in mod perfect si la momentul optim.

 

C: E adevarat.

     Eu sunt aia cu.... rabdarea...

 

Eu: Asta ca sa observi cum inca mintea incearca sa contamineze procesul, pana nu isi baga ea putin coada ca sa scada cumva BUCURIA momentului... nu se poate.

     Dar am asa o rabdare si intelegere.... ca si cu un copil care are nevoie sa invete, sa se disciplineze, sa se maturizeze devenind intelepciune.

 

C: Corect.

     Asa imi spun si eu...

     Ai atatia ani in care ai mers intr-un fel, acum inveti sa mergi cum e bine... deci ai rabdare si educa-ti mersul...

 

Eu: si daca nu avem rabdare cu copilul Minte, ce pretentii sa avem de la el sa se maturizeze frumos si sa se intelepteasca?!

 

C: Pretentii suntem capabili sa avem...

     Oricum, zilele acestea au fost magnifice pt mine.

     A venit concediul acesta la momentul maxim...

     Si mai ales discutia de joi cu tine.

     Am avut ce sa " citesc " in concediu

 

Eu: Ce ma bucur!

      Ma gândesc sa transform aceasta discutie intr-un articol .... daca imi dai si permisiunea ta... sub anonimat desigur.

 

C: Siguuuur...

    MULȚUMESC!!!! CU RECUNOȘTINȚA!!!! Mai vreau...

    Simt sa iti spun asta: Multumesc, Cristina! Te iubesc!

    Cu litere mari....

 

Eu: Cu draaaag!

       .... se simte in vibratia fiecarei celule din trupul meu, mai profund in inima mea si pretutindeni in jur.

 

C: Iti doresc o zi de RAI....

 

Eu: Asa este. Asa va fi

 

 

 

 

 

 

 

 

Jurnalul Cristinei

Imi aduc aminte si acum cum am inceput.

Era dupa cursul de astrologie previzionala, cand analizandu-mi harta anului, am vazut doua evenimente majore care aveau potentialul sa se intample. Initial am crezut ca fiind incepatoare in ale astrologiei previzionale, „vad” ceea ce imi doream sa...

Jurnalul Cristinei se vrea a fi tot un instrument de dezvoltare personala cumuland informatii diverse care sa satisfaca dorintele si cerintele atat de clar exprimate de voi in randurile de mai jos:

 

Ce credeti ca va curpinde acest Jurnal?...

 ...

Cele doua mari directii pe care oamenii le urmeaza in viata sunt acumularea care duce la bogatie si relationarea care duce la implinire/ fericire. Amandoua sunt importante si cata vreme „dam Cezarului ce-i al Cezarului, si lui Dumnezeu ce e al  lui Dumnezeu”, totul este...

18 ANI Bio Astro Med